Reîntâlnire cu fanii clujenii

Pentru fanii clujeni s-a încheiat un sezon minunat, în care nu de puţine ori au retrăit atmosfera din anii 90 atunci când U Cluj juca de la egal la egal cu echipe de calibru din Europa.

Nu cred ca există clujean care are să reproşeze ceva jucătorilor, antrenorilor sau conducerii clubului după încheierea acestei finale, în care tensiunea a fost de multe ori demnă de adevarate thrillere hollywoodiene.

Şi-au văzut favoriţii luptând ca nişte adevăraţi gladiatori, jucând, ca şi cum viaţa lor ar fi fost în joc, împotriva unei echipe cu un palmares care impune respect, şi a unor jucători cu o reală valoare internaţională. Arvydas Cepulis şi-a respectat cu succes, porecla de sniper având momente în care a fost de neoprit de către apărarea clujeană, arătând că nu este doar un shooter, ci poate face cu succes pătrunderi năucitoare, care l-au ajutat să fie coşgeterul finalei cu 19,4 puncte pe meci. Rashard Griffith, în ciuda vârstei, experienţa şi calibrul l-au ajutat să se descurce nestingherit sub panoul clujean. De multe ori fiind nevoie de încă un jucător care să vină la dublaj şi să ajute apărătorul desemnat, care intra în foul trouble încă din primul sfert. Bojan Obradovic deşi recordul său l-a obţinut în meciul 5, cel mai important aport l-a adus în meciul 4, când cele 21 de punte ale sale au fost determinante. În meciul 5 a realizat 36 de puncte când conform arbitrilor acelei partide a fost faultat şi trimis la libere de 26 de ori, mai ceva ca Michael Jordan (menţionăm că MJ a reuşit în întreaga sa carieră să întreacă performanţa lui Obradovic doar o singură dată cu 27 de încercări, în rest cea mai ridicată medie a înălţimii sale a fost de 11.8 FTA în sezonul 86-87). Pe lângă cei 3 grei, ceilalţi 2 străini au evoluat cu mult sub evoluţiile lor din timpul campionatului şi din cupele europene. Un lucru îmbucurător pentru ploieşteni a fost evoluţia foarte bună a lui Adrian Blidaru, care nu se opreşte din progres şi de la an la an, câstigă experienţă şi încredere, devenind un jucator complet, util echipei sale şi nu de puţine ori foarte spectaculos. Levi Szijarto pe lângă musculatura îmbunatăţită în mod semnificativ în ultimul an, îşi consolidează statutul de foarte bun apărător, uneori părând nejustificat numărul cam mic de minute pe care Dado Arnautovic i le-a oferit. Virgil Caruţaşu a arătat că el este stăpânul inelelor, fiind numărul 1 la recuperări. Din păcate a dezamagit în faza ofensivă, doar în meciul 6 reuşind să contribuie cu mai mult de 4 puncte. Mihai Paul cu siguranţă are calităţi deosebite, dar lipsa de experienţă l-a facut să ia multe decizii pripite.

Cu aceasta echipă campioană naţională de 4 ani a avut de luptat echipa clujeană. Ploieştenii nu erau neînvinşi de către clujeni, dar statistica le era net favorabilă şi atunci când conta cel mai mult clujenii nu reuşeau să se impună din diverse motive. Astfel înaintea acestei finale, disputa era privită de mulţi ca fiind jucată dinainte şi îi dădeau pe clujeni ca fiind o victimă sigură.
În aceste clipe, ştim deznodământul, ştim cine a câştigat şi intensitatea cu care s-a jucat şi pasiunea aratătă de fanii celor două echipe. Ploieştenii celebrează un nou titlu. Preşedinta federaţiei este fericită că a fost un campionat mai disputat ca niciodată.
Baschetul intern a crescut în popularitate şi ca număr de fani şi poate cel mai important este că expunerea media a fost mult mai bună.
Sprijinul dat de către Telesport a fost substanţial şi a contribuit din plin la succesul actualei ediţii de campionat. E greu de spus dacă a fost rentabil pentru ei, dar ar fi interesat de aflat dacă audienţele au fost în creştere sau s-a păstrat acel nivel „nesemnificativ statistic”. De asemenea, Doamna Carmen Tocală ar putea fi mândră că şi actul final a fost cel mai disputat din ultimii ani, şi se poate spune că s-a consolidat o dinastie. O echipa care după câştigarea unei cupe europene, a avut o evoluţie demnă de respect în mult mai puternica ULEB CUP, deasemenea reuşind pe plan intern să îşi păstreze titlul de lider 5 ani la rând.

De partea cealaltă, fanii clujeni au regăsit plăcerea de a merge la Sala Sporturilor Horia Demian, în mai multe rânduri umplând sala până la refuz şi retrăind visul de a fi campion naţional, aşa cum au mai fost în deceniul trecut. Chiar dacă unii încă mai au un gust amar, după încheirea meciului 7, uită repede acest sentiment şi îşi readuc aminte de această echipă care a luptat pentru ei şi putin le-a lipsit să se bucure alături de ei la celebra baie din Someş.

Cel care este sufletul acestui parcurs în permanenţă ascendent al echipei, Preşedintele Executiv al U Mobitelco Mircea Cristescu, a anunţat astăzi pe siteul oficial că îi aşteaptă pe susţinătorii clubului să se întâlnească cu echipa care le-a adus atâtea momente frumoase, luni 9 iunie de la ora 17 la Sala Sporturilor Horia Demian.