Tag Archives: cluj

Ironman and … so on

It’s been a while since my last confession 🙂 Da știu, urma sa îmi scriu părerile după primul triatlon desfășurat pe distanță lungă, la care am participat în 1 septembrie 2013.

It never happened… until now.

A urmat imediat după acel concurs, examenul de specialitate desfășurat în octombrie 2013. A trecut și acesta cu bine. Apoi readaptarea la sistemul sanitar din România (still work in progress 🙂 si de ce nu, rutina de zi cu zi.

Revenind la primul triatlon pe distanță lungă, a fost o experiență deosebită și mă bucur că am avut șansa să descopăr triatlonul în Franța. În ceea ce privește concursul desfășurat la Vichy, rămane cel mai bine organizat dintre toate pe care le-am văzut sau la care am participat. Și plăcerea de a trece cu bicicleta prin orașele și prin sate „de campagne” și să fi aplaudat ca în Le Tour de France, e greu de descris <3. Citește în continuare

Anunțuri

Gabriela Mărginean pentru prima dată în NCAA Tournament

Sâmbătă 21 martie 2009 este o zi istorică pentru Drexel Dragons.

Aceasta deoarece va reprezenta prima participare din istoria colegiului la NCAA Tournament.

Ca o recunoaștere a acestei performanțe, la banchetul diviziei Colonial Athletic Association, mai multe dintre componentele echipei Drexel Dragons au primit distincții.
Gabriela Mărginean, a primit cel mai râvnit titlu, acela de CAA Player Of The Year. Desigur, ea a fost nominalizată și în All CAA First Team. Antrenoarea de la Drexel, Denise Dillon a câștigat titlul de CAA Coach Of The Year.

Performanța Gabrielei nu este una de apreciat doar în cadrul conferinței unde evoluează, ea clasându-se între primele 3 jucătoare la nivelul întregii națiuni în ceea ce privește punctele marcate. Nicio altă jucătoare din istoria colegiului nu a mai înscris atătea puncte într-un sezon, Gabi aflându-se pe locul 2 în istoria all time din punct de vedere al totalului punctelor marcate, având reale șanse să ajungă pe prima poziție până la terminarea colegiului.

Clujeanca a fost numită în acest sezon de 3 ori Honorable Mention WBCA National Player of the Month și a mai câștigat de alte 6 ori titlul de CAA Player Of The Week.

Drexel Dragons vor fi prezenți la NCAA Tournament după ce echipa a terminat pe primul loc în CAA la finele sezonului regulat. Iar în postseason, Drexel s-au impus într-o finală foarte tensionată în fața echipei James Madison cu scorul de 64-58. Gabriela a în scris 26 de puncte în acel meci, având 14/14 de la libere,10 dintre libere fiind înscrise chiar in ultimul minut de joc, iar 21 din cele 26 de puncte marcate au venit în a doua jumătate a meciului. La finalul acelui meci clujeanca a fost desemnată de către ziariști CAA Tournament Most Valuable Player. Drexel au egalat astfel recordul de victorii consecutive (16), record ce data din sezonul 1989-90.

La turneul NCAA, Drexel a fost desemnat cap de serie numărul 12 în liga regionala Raleigh, NC. În urma stabilirii configurației tabloului final, Drexel vor întâlni în primul tur echipa cotată cap de serie numărul 5, Kansas State Wildcats. Kansas State provine din liga Big12, unde au terminat pe locul 5. Meciul se va disputa în Albuquerque, New Mexico, sâmbată noaptea de la ora 4.30.

<

21 Martie 2009 / Dan Duma

Gabriela Mărginean desemnată CAA co-player of the week

Colonial Athletic Association a desemnat-o pe Gabriela Mărginean pentru a doua oară consecutiv ca jucătoarea săptămânii. Este pentru a patra oară în acest sezon când clujeanca primeşte această distincţie. Evoluţiile Gabrielei de săptamâna trecută au ajutat Drexel Dragons să câştige două meciuri în deplasare, astfel echipa sa este pe primul loc în cadrul conferinţei, la egalitate cu VCU şi James Madison. Săptămâna trecută, în victoriile obţinute împotriva celor de la Hofsra şi UNC Wilmington Mărginean a avut medii de 23.5 puncte/meci şi 6.5 recuperări/meci. Cea mai bună evoluţie din acest an din cadrul conferinţei s-a petrecut tot săptămâna trecută când a înscris 29 puncte împotriva celor de la Pride. Deasemenea tot ea a înscris 12 din primele 13 puncte ale echipei. La începutul acestei săptămâni Gabriela deţinea poziţia a cincea la nivel naţional la capitolul puncte marcate, având 22.9ppm. Deasemenea la procentajul aruncărilor libere, ea este pe poziția a şaptea (89.7%). Următorul meci al dragonilor va fi în deplasare împotriva echipei colegiului George Mason (fostul colegiu la care a evoluat şi Vlad Moldoveanu), deschizându-se astfel o serie de 3 meciuri în deplasare. 4 Februarie 2009 / Dan Duma

Matt Gibson: ‘Am ales Venezuela în detrimentul lui Golden State pentru familie!’

Matt, eşti din Oklahoma City, mai nou aveţi şi echipă în NBA (OC Thunder), le urmăreşti evoluţiile?
Când a venit echipa la noi în oraş nu mai locuiam în Oklahoma City, aşa că nu am apucat sa văd niciun meci de-al lor. Deci nu pot să spun că sunt un fan.

Deci nu ai apucat să-l vezi nici pe Kevin Durant. Care este jucătorul tău preferat?
E o întrebare grea. Hai să spunem că eu sunt jucătorul meu preferat (zâmbeşte). Dar îmi place foarte mult Kobe Bryant. Şi LeBron James îmi place. E greu să mă decid între cei doi.

Tatăl tău este antrenor de baschet ?

Tatăl meu a jucat baschet profesionist în Franţa. A fost antrenor de baschet până de curând. Acum este profesor şi mai are câţiva ani până la pensionare.

Dar ţineţi legătura? Asculţi de sfaturile lui referitoare la cariera ta?
Bineinţeles, vorbesc cu el tot la 2 zile. De fapt el va şi veni aici în Romania la finalul lunii decembrie pentru a vedea un meci şi ca sa vadă fanii despre care i-am povestit.

Ce poţi să ne spui de antrenorul tău din colegiu, Riley Wallace?
A fost un antrenor excepţional. M-a iubit foarte mult. Atât pe teren, cât si în afara lui, el şi sotia lui erau alaturi de mine. El era o persoana determinată, puternică şi ori de câte ori îmi făcea clipe grele şi striga la mine, soţia lui încerca să mă încurajeze şi să mă ajute să trec peste.

Deci au fost şi perioade mai dificile.
Desigur, dar antrenorul a avut întotdeauna răbdare si mi-a oferit oportunităţi, învăţându-mă foarte multe referitor la baschet, dar în special referitor la mine şi la persoana care trebuie sa fiu pentru viitor.

Poţi să ne spui ce s-a întamplat în sezonul 2005-2006? În acel sezon ai jucat doar două meciuri.

A existat o neîntelegere între mine şi antrenor. La acel moment jucam poziţia 2, când l-au adus pe Matt Lojeski. Acum el evoluează în Belgia la Generali Okapi Aalstar. Pe poziţia 2, s-a dovedit a fi mai bun ca mine. Am luat acea decizie împreuna cu antrenorul Wallace. I-am spus că sunt decis să am o carieră de jucător profesionist. Şi am decis să lucrez pentru a deveni un point guard. Următorii ani dovedindu-se un succes.

Cum a fost experienţa ta în Venezuela?

A fost prima mea activitate de jucător profesionist. Clubul era bine organizat, eu aveam un salariu bun. Era o competiţie puternică, dar nu aşa tacticizata cum se întamplă în Europa, deoarece acolo sunt foarte mulţi jucători înalţi, puternici şi foarte rapizi. De fapt, jocul este foarte rapid. Alergi – arunci la coş, alergi – arunci la coş. Seamană mai mult cu baschetul american, pe când aici în Europa totul e mai tacticizat, trebuie să fii concentrat, să analizezi, să vezi totul. În Venezuela am jucat tot pe poziţia 2. Mi se cerea să arunc la coş foarte mult. Şi bineinteles ca e uşor să arunci la coş, când ceilalţi îţi crează cele mai bune oportunităţi. Fanii erau deosebiti. Dar nu sunt precum cei din Cluj. Dacă acolo pierdeam un meci, nu mai venea nimeni la următorul meci.

Pe când evoluai pentru Marinos de Anzoategui agentul tău a fost contactat de către reprezentanţii clubului Golden State Warriors care ar fi dorit să te vadă. Nu te-a tentat să încerci ?
De fapt totul s-a întamplat în aceeaşi zi. Trebuia sa aleg sau Venezuela sau GSW, deoarece în urmatoarea zi urma să plec fie la San Francisco, fie în Venezuela. La acea vreme prietena mea era însărcinată. Urma să avem o fetiţă. Trebuia să câştig pentru a putea sa îi ajut. Daca era vorba doar de mine, probabil aş fi ales altfel, dar din moment ce aveam anumite responsabilităţi şi trebuia să îmi câştig existenţa, aşa cum m-a învăţat şi antrenorul Riley Wallace, am ales sa merg acolo, iar când m-am întors am decis să semnez pentru Cluj. Din păcate, la puţin timp după acea fetiţa noastră a murit la naştere. Uneori nu există explicaţii pentru anumite momente. A fost o perioadă mai dificilă. De aceea am convins-o şi pe prietena mea să lase totul acolo şi să vină cu mine în Romania.
Acum lucrurile s-au mai aşezat şi ea va putea să se întoarcă şi să îşi termine studiile.

Ce te-a convins să vii în România?
S-au interesat de mine. Şi alte echipe au mai fost interesate, dar cei din Cluj m-au dorit mai mult şi faptul ca eram opţiunea numărul 1 pentru ei, m-a convins să semnez pentru ei.

Ştiai ceva despre Cluj sau despre antrenorul Baldwin ?
Auzisem de TAB şi ştiam că este un antrenor căruia îi place să explice. Şi mie îmi place mult să învăţ, să învăţ despre baschet. Nu sunt egocentrist, să cred că sunt cel mai tare şi nu am ce să mai învăţ. Vroiam să merg undeva, unde să devin mai bun. În Venezuela, nu vreau să spun că nu am învăţat, dar faceam ceea ce ştiam să fac, pe când aici învăţ în fiecare zi. Urmărim înregistrări zi de zi, alături de antrenorul Marcel Ţenter care este o persoană deoasebită. Am ce învăţa. Antrenorul Baldwin are o minte deosebită, este o persoana inovativă şi il apreciez foarte mult.

Cum răspund jucătorii la cerinţele lui ?
Nu este simplu. În special pentru americani este dificil deoarece noi nu eram obişnuiţi cu atât de multe sarcini în timpul jocului. Dar toată lumea vrea să înveţe, şi Boom şi ceilalti. De multe ori este frustrant, suntem nervoşi, dar suntem nervoşi pe noi înşine deoarece nu ne iese. Încercăm să învăţăm, de multe ori îi urmăresc pe jucătorii români şi incerc să învăţ de la ei, sau de la Cuic.

Cum ai descrie atmosfera din cadrul echipei?
În general ne inţelegem foarte bine. Ieşim în oraş împreună uneori, ne sunăm. Ne înţelegem foarte bine în afara terenului, dar asta nu câştigă meciuri. Încercăm să fie totul cât mai bine şi pe teren şi sperăm să reuşim asta cât mai repede.

Se ridică experienţa de aici la înălţimea aşteptărilor tale ?
Cu siguranţă este mult mai mult. Îmi place oraşul, îmi plac foarte mult locuitorii. Multă lume mă salută pe stradă. Sunt foarte de treabă şi foarte ospitalieri.

Iţi e dor de ceva de acasă?
De mama mea, şi în special de prăjiturile ei.

Ce fel de muzică asculţi? Care este artistul tău preferat?
Fiind din Oklahoma city, îmi place stilul country. Garth Brooks este chiar din Oklahoma City şi îl ascult foarte mult. Îmi place şi muzica rap, nu pot să zic că am o formaţie favorită, dar ascult mult Lil’ Wayne, dar şi alţii.

Mulţi dintre fanii tai, chiar şi la TV s-a spus că ai avea nişte tatuaje ce amintesc de Prison Break? Urmăreşti acel serial sau ce te-a inspirat ?

Tatuajele mele reprezintă mai multe lucruri în care eu cred. Am tatuate nişte versete din Biblie, numele parinţilor şi deoarece în şcoală eram foarte talentat la desen, aşa că unele au fost desenate chiar de către mine şi pot să spun că exprimă ceea ce simt şi ceea ce sunt eu de fapt.

27 Noiembrie 2008 / Dan Duma

Eurochallenge – U Mobitelco Cluj pierde şi în partida retur

Cu toate că aproape nimeni nu mai spera în calificarea echipei clujene, scopul declarat încă de la plecarea spre Germania a fost să se facă uitată evoluţia sub aşteptări din meciul tur când scorul a fost 60-86 în favoarea celor de la EWE Baskets Oldenburg.

Antrenorul Tab Baldwin a început partida cu următoarea formulă: Cuic, Szijarto, Osby, Gibson, Silvăşan. De la gazde titularii au fost Scekic, Pekovic, Paulding Jr, Majstorovic, Gardner.
După un început ezitant, clujenii reuşesc să revină în joc şi în urma unui sfert 2 foarte bun (8-25), la pauză scorul a fost 36-42 în favoarea ardelenilor.
În sfertul 3 germanii reuşesc să impună ritmul şi preiau conducerea 45-44. Evoluţia clujenilor este oscilantă, revenind la conducere de mai multe ori, ultima dată fiind chiar cu 4 minute înainte de final cu 69-66, dar nu au reuşit să se concentreze pe final şi astfel germanii se impun şi pe teren propriu.

Scor final EWE Baskets Oldenburg – U Mobitelco Cluj Napoca: 77-72 (28-17, 8-25, 23-13, 18-17).

La partidă au asistat peste 2000 spectatori, printre aceştia numărându-se şi Zoran Krstanovic, care evoluează în Olanda la Hanzevast Groningen.

Au evoluat:

B. Osby 18 puncte, B. Cuic 18p, 7 pase decisive, M. Gibson 12p (2×3), M. Silvăşan 8p (2), M. Kinsella 6p(1), F. Lapuşte 4, Glintic 2, Henry 2, Majstrovich 2, Szijarto.

R. Paulding 19puncte, 13 rec, J. Gardner 13, J. Perkovic 10, M. Pekovic 9, R. Boumtje B. 8, M. Majstorovic 7, J. Foster 5, M. Scekic 3, D. Strauch 3, Buljevic, D. Hain.

Cătălin Baciu participă la 2008 Charm City Challenge

Cătălin Baciu, pivotul de 2,18m de la Veritas Christian Academy (North Carolina) a fost selectat în echipa US All-Star în cadrul 2008 Charm City Challenge, ce va avea loc duminică 6 aprilie 2008 în Baltimore (Maryland).

Cătălin a realizat în acest sezon medii de 22.6puncte/meci , 14.7 recuperări şi 6.9 capace !!.
Astfel el a intrat în atenţia unor importante colegii, printre care şi Clemson Tigers, cu care a şi semnat un acord.
Clemson Tigers, participantă în acest an la turneul final NCAA, este antrenată de Oliver Purnell, fost antrenor secund al echipei olimpice a SUA în 2004 şi antrenor principal al echipei SUA la Jocurile Universitare din 1999, ce i-a avut în componenţă pe Michael Redd (MIL) şi Kenyon Martin (DEN).
Din lista de posibili candidaţi pentru Clemson, Cătălin a ocupat cea mai bună poziţie în clasamentul realizat de scout.com. El s-a clasat pe locul 46 la nivel naţional.
Deasemenea Bobo a mai fost finalist pentru desemnarea titlului North Carolina’s Gatorade Player-of-the-Year şi pentru McDonald’s All-America.

Alături de Cătălin la Clemson vor mai sosi alţi doi debutanţi: Andre Young(Albany, GA) şi Tanner Smith (Norcross, GA).
La liceul Veritas Christian Academy, Cătălin a stabilit nouă recorduri în doar 2 ani. El deţine recordul pentru cele mai multe puncte marcate (1781), recuperări (1091) şi blocaje (494). Deasemenea el este pe primul loc la aceste capitole, pentru performanţele realizate într-un meci şi respectiv într-un sezon.

În cadrul acestui eveniment, pe lângă clasicele concursuri de slam dunk şi aruncări de la 3 puncte, echipa de All Stars din zona Baltimore va disputa o partidă împotriva echipei US All-Stars, formată din jucatori aflaţi în ultimul an de liceu, majoritatea dintre ei urmând să joace în conferinţele importante ale campionatului universitar american.
Dealtfel în istoria de 8 ani a acestui eveniment, printre jucătorii participanţi au fost mai mulţi care au ajuns să joace în NCAA şi chiar care au fost selectaţi în draftul NBA : Jarrett Jack (Portland Trail Blazers), Josh Boone (New Jersey Nets), Dijon Thompson (Atlanta Hawks) şi D.J. Strawberry (Phoenix Suns).
6 Aprilie 2008 / Dan Duma