Tag Archives: u Cluj

Matt Gibson: ‘Am ales Venezuela în detrimentul lui Golden State pentru familie!’

Matt, eşti din Oklahoma City, mai nou aveţi şi echipă în NBA (OC Thunder), le urmăreşti evoluţiile?
Când a venit echipa la noi în oraş nu mai locuiam în Oklahoma City, aşa că nu am apucat sa văd niciun meci de-al lor. Deci nu pot să spun că sunt un fan.

Deci nu ai apucat să-l vezi nici pe Kevin Durant. Care este jucătorul tău preferat?
E o întrebare grea. Hai să spunem că eu sunt jucătorul meu preferat (zâmbeşte). Dar îmi place foarte mult Kobe Bryant. Şi LeBron James îmi place. E greu să mă decid între cei doi.

Tatăl tău este antrenor de baschet ?

Tatăl meu a jucat baschet profesionist în Franţa. A fost antrenor de baschet până de curând. Acum este profesor şi mai are câţiva ani până la pensionare.

Dar ţineţi legătura? Asculţi de sfaturile lui referitoare la cariera ta?
Bineinţeles, vorbesc cu el tot la 2 zile. De fapt el va şi veni aici în Romania la finalul lunii decembrie pentru a vedea un meci şi ca sa vadă fanii despre care i-am povestit.

Ce poţi să ne spui de antrenorul tău din colegiu, Riley Wallace?
A fost un antrenor excepţional. M-a iubit foarte mult. Atât pe teren, cât si în afara lui, el şi sotia lui erau alaturi de mine. El era o persoana determinată, puternică şi ori de câte ori îmi făcea clipe grele şi striga la mine, soţia lui încerca să mă încurajeze şi să mă ajute să trec peste.

Deci au fost şi perioade mai dificile.
Desigur, dar antrenorul a avut întotdeauna răbdare si mi-a oferit oportunităţi, învăţându-mă foarte multe referitor la baschet, dar în special referitor la mine şi la persoana care trebuie sa fiu pentru viitor.

Poţi să ne spui ce s-a întamplat în sezonul 2005-2006? În acel sezon ai jucat doar două meciuri.

A existat o neîntelegere între mine şi antrenor. La acel moment jucam poziţia 2, când l-au adus pe Matt Lojeski. Acum el evoluează în Belgia la Generali Okapi Aalstar. Pe poziţia 2, s-a dovedit a fi mai bun ca mine. Am luat acea decizie împreuna cu antrenorul Wallace. I-am spus că sunt decis să am o carieră de jucător profesionist. Şi am decis să lucrez pentru a deveni un point guard. Următorii ani dovedindu-se un succes.

Cum a fost experienţa ta în Venezuela?

A fost prima mea activitate de jucător profesionist. Clubul era bine organizat, eu aveam un salariu bun. Era o competiţie puternică, dar nu aşa tacticizata cum se întamplă în Europa, deoarece acolo sunt foarte mulţi jucători înalţi, puternici şi foarte rapizi. De fapt, jocul este foarte rapid. Alergi – arunci la coş, alergi – arunci la coş. Seamană mai mult cu baschetul american, pe când aici în Europa totul e mai tacticizat, trebuie să fii concentrat, să analizezi, să vezi totul. În Venezuela am jucat tot pe poziţia 2. Mi se cerea să arunc la coş foarte mult. Şi bineinteles ca e uşor să arunci la coş, când ceilalţi îţi crează cele mai bune oportunităţi. Fanii erau deosebiti. Dar nu sunt precum cei din Cluj. Dacă acolo pierdeam un meci, nu mai venea nimeni la următorul meci.

Pe când evoluai pentru Marinos de Anzoategui agentul tău a fost contactat de către reprezentanţii clubului Golden State Warriors care ar fi dorit să te vadă. Nu te-a tentat să încerci ?
De fapt totul s-a întamplat în aceeaşi zi. Trebuia sa aleg sau Venezuela sau GSW, deoarece în urmatoarea zi urma să plec fie la San Francisco, fie în Venezuela. La acea vreme prietena mea era însărcinată. Urma să avem o fetiţă. Trebuia să câştig pentru a putea sa îi ajut. Daca era vorba doar de mine, probabil aş fi ales altfel, dar din moment ce aveam anumite responsabilităţi şi trebuia să îmi câştig existenţa, aşa cum m-a învăţat şi antrenorul Riley Wallace, am ales sa merg acolo, iar când m-am întors am decis să semnez pentru Cluj. Din păcate, la puţin timp după acea fetiţa noastră a murit la naştere. Uneori nu există explicaţii pentru anumite momente. A fost o perioadă mai dificilă. De aceea am convins-o şi pe prietena mea să lase totul acolo şi să vină cu mine în Romania.
Acum lucrurile s-au mai aşezat şi ea va putea să se întoarcă şi să îşi termine studiile.

Ce te-a convins să vii în România?
S-au interesat de mine. Şi alte echipe au mai fost interesate, dar cei din Cluj m-au dorit mai mult şi faptul ca eram opţiunea numărul 1 pentru ei, m-a convins să semnez pentru ei.

Ştiai ceva despre Cluj sau despre antrenorul Baldwin ?
Auzisem de TAB şi ştiam că este un antrenor căruia îi place să explice. Şi mie îmi place mult să învăţ, să învăţ despre baschet. Nu sunt egocentrist, să cred că sunt cel mai tare şi nu am ce să mai învăţ. Vroiam să merg undeva, unde să devin mai bun. În Venezuela, nu vreau să spun că nu am învăţat, dar faceam ceea ce ştiam să fac, pe când aici învăţ în fiecare zi. Urmărim înregistrări zi de zi, alături de antrenorul Marcel Ţenter care este o persoană deoasebită. Am ce învăţa. Antrenorul Baldwin are o minte deosebită, este o persoana inovativă şi il apreciez foarte mult.

Cum răspund jucătorii la cerinţele lui ?
Nu este simplu. În special pentru americani este dificil deoarece noi nu eram obişnuiţi cu atât de multe sarcini în timpul jocului. Dar toată lumea vrea să înveţe, şi Boom şi ceilalti. De multe ori este frustrant, suntem nervoşi, dar suntem nervoşi pe noi înşine deoarece nu ne iese. Încercăm să învăţăm, de multe ori îi urmăresc pe jucătorii români şi incerc să învăţ de la ei, sau de la Cuic.

Cum ai descrie atmosfera din cadrul echipei?
În general ne inţelegem foarte bine. Ieşim în oraş împreună uneori, ne sunăm. Ne înţelegem foarte bine în afara terenului, dar asta nu câştigă meciuri. Încercăm să fie totul cât mai bine şi pe teren şi sperăm să reuşim asta cât mai repede.

Se ridică experienţa de aici la înălţimea aşteptărilor tale ?
Cu siguranţă este mult mai mult. Îmi place oraşul, îmi plac foarte mult locuitorii. Multă lume mă salută pe stradă. Sunt foarte de treabă şi foarte ospitalieri.

Iţi e dor de ceva de acasă?
De mama mea, şi în special de prăjiturile ei.

Ce fel de muzică asculţi? Care este artistul tău preferat?
Fiind din Oklahoma city, îmi place stilul country. Garth Brooks este chiar din Oklahoma City şi îl ascult foarte mult. Îmi place şi muzica rap, nu pot să zic că am o formaţie favorită, dar ascult mult Lil’ Wayne, dar şi alţii.

Mulţi dintre fanii tai, chiar şi la TV s-a spus că ai avea nişte tatuaje ce amintesc de Prison Break? Urmăreşti acel serial sau ce te-a inspirat ?

Tatuajele mele reprezintă mai multe lucruri în care eu cred. Am tatuate nişte versete din Biblie, numele parinţilor şi deoarece în şcoală eram foarte talentat la desen, aşa că unele au fost desenate chiar de către mine şi pot să spun că exprimă ceea ce simt şi ceea ce sunt eu de fapt.

27 Noiembrie 2008 / Dan Duma
Anunțuri

Reîntâlnire cu fanii clujenii

Pentru fanii clujeni s-a încheiat un sezon minunat, în care nu de puţine ori au retrăit atmosfera din anii 90 atunci când U Cluj juca de la egal la egal cu echipe de calibru din Europa.

Nu cred ca există clujean care are să reproşeze ceva jucătorilor, antrenorilor sau conducerii clubului după încheierea acestei finale, în care tensiunea a fost de multe ori demnă de adevarate thrillere hollywoodiene.

Şi-au văzut favoriţii luptând ca nişte adevăraţi gladiatori, jucând, ca şi cum viaţa lor ar fi fost în joc, împotriva unei echipe cu un palmares care impune respect, şi a unor jucători cu o reală valoare internaţională. Arvydas Cepulis şi-a respectat cu succes, porecla de sniper având momente în care a fost de neoprit de către apărarea clujeană, arătând că nu este doar un shooter, ci poate face cu succes pătrunderi năucitoare, care l-au ajutat să fie coşgeterul finalei cu 19,4 puncte pe meci. Rashard Griffith, în ciuda vârstei, experienţa şi calibrul l-au ajutat să se descurce nestingherit sub panoul clujean. De multe ori fiind nevoie de încă un jucător care să vină la dublaj şi să ajute apărătorul desemnat, care intra în foul trouble încă din primul sfert. Bojan Obradovic deşi recordul său l-a obţinut în meciul 5, cel mai important aport l-a adus în meciul 4, când cele 21 de punte ale sale au fost determinante. În meciul 5 a realizat 36 de puncte când conform arbitrilor acelei partide a fost faultat şi trimis la libere de 26 de ori, mai ceva ca Michael Jordan (menţionăm că MJ a reuşit în întreaga sa carieră să întreacă performanţa lui Obradovic doar o singură dată cu 27 de încercări, în rest cea mai ridicată medie a înălţimii sale a fost de 11.8 FTA în sezonul 86-87). Pe lângă cei 3 grei, ceilalţi 2 străini au evoluat cu mult sub evoluţiile lor din timpul campionatului şi din cupele europene. Un lucru îmbucurător pentru ploieşteni a fost evoluţia foarte bună a lui Adrian Blidaru, care nu se opreşte din progres şi de la an la an, câstigă experienţă şi încredere, devenind un jucator complet, util echipei sale şi nu de puţine ori foarte spectaculos. Levi Szijarto pe lângă musculatura îmbunatăţită în mod semnificativ în ultimul an, îşi consolidează statutul de foarte bun apărător, uneori părând nejustificat numărul cam mic de minute pe care Dado Arnautovic i le-a oferit. Virgil Caruţaşu a arătat că el este stăpânul inelelor, fiind numărul 1 la recuperări. Din păcate a dezamagit în faza ofensivă, doar în meciul 6 reuşind să contribuie cu mai mult de 4 puncte. Mihai Paul cu siguranţă are calităţi deosebite, dar lipsa de experienţă l-a facut să ia multe decizii pripite.

Cu aceasta echipă campioană naţională de 4 ani a avut de luptat echipa clujeană. Ploieştenii nu erau neînvinşi de către clujeni, dar statistica le era net favorabilă şi atunci când conta cel mai mult clujenii nu reuşeau să se impună din diverse motive. Astfel înaintea acestei finale, disputa era privită de mulţi ca fiind jucată dinainte şi îi dădeau pe clujeni ca fiind o victimă sigură.
În aceste clipe, ştim deznodământul, ştim cine a câştigat şi intensitatea cu care s-a jucat şi pasiunea aratătă de fanii celor două echipe. Ploieştenii celebrează un nou titlu. Preşedinta federaţiei este fericită că a fost un campionat mai disputat ca niciodată.
Baschetul intern a crescut în popularitate şi ca număr de fani şi poate cel mai important este că expunerea media a fost mult mai bună.
Sprijinul dat de către Telesport a fost substanţial şi a contribuit din plin la succesul actualei ediţii de campionat. E greu de spus dacă a fost rentabil pentru ei, dar ar fi interesat de aflat dacă audienţele au fost în creştere sau s-a păstrat acel nivel „nesemnificativ statistic”. De asemenea, Doamna Carmen Tocală ar putea fi mândră că şi actul final a fost cel mai disputat din ultimii ani, şi se poate spune că s-a consolidat o dinastie. O echipa care după câştigarea unei cupe europene, a avut o evoluţie demnă de respect în mult mai puternica ULEB CUP, deasemenea reuşind pe plan intern să îşi păstreze titlul de lider 5 ani la rând.

De partea cealaltă, fanii clujeni au regăsit plăcerea de a merge la Sala Sporturilor Horia Demian, în mai multe rânduri umplând sala până la refuz şi retrăind visul de a fi campion naţional, aşa cum au mai fost în deceniul trecut. Chiar dacă unii încă mai au un gust amar, după încheirea meciului 7, uită repede acest sentiment şi îşi readuc aminte de această echipă care a luptat pentru ei şi putin le-a lipsit să se bucure alături de ei la celebra baie din Someş.

Cel care este sufletul acestui parcurs în permanenţă ascendent al echipei, Preşedintele Executiv al U Mobitelco Mircea Cristescu, a anunţat astăzi pe siteul oficial că îi aşteaptă pe susţinătorii clubului să se întâlnească cu echipa care le-a adus atâtea momente frumoase, luni 9 iunie de la ora 17 la Sala Sporturilor Horia Demian.

Baschetul feminin clujean visează la gloria de altă dată

În această vară, echipa de baschet feminin a Clujului, susţinuta de noul sponsor Trustul CRE, visează din nou la performanţele de odinioară.

Trustul Cre este un grup de companii cu acţionariat român-american-olandez de investiţii şi dezvoltare imobiliară, specializaţi în construcţia de ansambluri rezidentiale de case şi managementul investiţiilor imobiliare. Implicarea Trustului CRE se datorează în mare parte domnului Zoltan Nagy, directorul general al companiei.

Beneficiind de sprijinul sponsorilor, tinerii antrenori Simona Muşat şi Călin Pop, ajutaţi şi de experimentatul director tehnic Horia Pop, au inceput să caute jucatoare care să acopere anumite posturi deficitare şi capabile să scoată echipa din anonimat, aşa cum s-a intamplat în ultimele sezoane, cu mult sub aşteptările iubitorilor de baschet din Cluj-Napoca.

Pentru postul de pivot, s-a reuşit obţinerea semnăturii pivotului echipei naţionale, Corina Moroşan. Experienţa celor 6 sezoane petrecute la Arad şi câştigarea unui titlu cu BC ICIM Arad în 2006 cu siguranţă vor ajuta tânăra echipă clujeană în campionatul următor.

Pentru posturile 1 şi 2, au fost aduse două baschetbaliste de peste ocean. Horia Pop a ţinut legătura în permanenţă cu fosta baschetbalistă clujeancă Gabriela Mărginean, în momentul de faţă jucătoare în campionatul de baschet universitar american. Asfel a aflat despre calităţile deosebite ale jucătoarei Kira Karlstrom. După analizarea unei casete cu alte jocuri, ochiul format al antrenorul emerit PH, a fost convins că jucătoarea de origine suedeză ar fi ceea ce lipseşte la echipa sa şi a decis sa poarte o discuţie cu jucătoarea.

Alături de Kira Karlstrom (foto 1) a mai fost contactată o rivală a celor două baschetbaliste de la Drexel Dragons, conducătorul de joc Michele Cosel. Celor două baschetbaliste care se aflau în ultimul an de colegiu, le-a surâs ideea şi au acceptat oferta facută din partea echipei române, după o prealabilă consultare cu cei apropiaţi.

Prezentare

Kira Karlstrom (foto 2)
• născută la 1 decembrie 1984, locuieşte în Clarkston(Michigan) şi are 1,63m
• licenţiaţtă în Design grafic, la Drexel University, Philadelphia
• evoluează pe postul 1, excelentă în faza de apărare, bun control al mingii şi o jucătoare foarte muncitoare
• în ultimul sezon Karlstrom a fost titulară la Drexel Dragons (NCAA division I) în 30/31 meciuri şi a fost căpitan de echipă. A primit şi titlul “Spirit and Leadership”.
• şi-a imbunătăţit media de puncte şi recuperari pentru al patrulea an consecutiv, şi a câştigat următoarele distincţii: Most Improved Player în 2004-2005, Steve Sher Academic Award. În toţi cei 4 ani a fost selectată în Colonial Athletic Association All Academic team.
• a avut o medie de 5.3 puncte pe meci şi la capitolul recuperări s-a situat pe primul loc dintre toţi conducătorii de joc sub 5’5” din SUA cu o medie 5.4 RPM.
• în februarie a jucat în victoria echipei sale 98-90 în faţa celor de la Northeastern, când meciul a avut nevoie de 5 reprize de prelungiri – record NCAA. (Gabriela Mărginean a inscris 47 de puncte în acel meci)
• în liceu, şi-a condus echipa Clarkston High Wolves către două titluri consecutive în Oakland Activities Association, cu un palmares de 20 victorii şi 4 infrangeri şi o calificare în Class A Regional Finals. În ultimul an de liceu a fost numită în “All-County, All-Area and honorable-mention all-state in Class A”.
• în timpul colegiului, împreună cu o prietena a fondat Next Level Marketing and Design, dar ulterior a fost nevoită să renunţe pentru a se putea concentra asupra baschetului şi asupra examenelor de la colegiu.
• cu excepţia unei reuniuni de familie din 2001 în Suedia, Kira nu a mai vizitat alte ţări din Europa
• doreşte să îşi continue studiile aici, prin obţinerea unui MBA, posibil cu ajutorul financiar al echipei.

Michele Cosel (foto 3)
• pe 16 mai a împlinit 22 ani, locuieşte în Mechanicsville (Virginia) şi are 1,70m.
• licenţiată în Sport Management, la Virginia Commonwealth University.
• evoluează pe postul 2, este o jucătoare ce oferă încredere coechipierelor prin dăruirea de care dă dovadă în apărare.
• Ocupă locul 2 în istoria colegiului VCU la numărul de jocuri la care a participat (114) şi locul 4 la aruncări reuşite de 3 puncte (131)
• În ultimul sezon, a fost titulară în toate cele 30 de partide, având o medie de 9.4puncte pe meci şi 3.2 recuperări. Şi-a condus echipa la aruncări de 3 puncte (55/163). Deasemenea a ajuns la 127 de intercepţii.
• În liceu a fost titulară în toţi cei 4 ani. În ultimul an de liceu şi-a condus echipa Atlee High School Raiders spre câştigarea campionatului 2003 Virginia Group AAA State şi un palmares record de 30-0.
• A avut părul lung (foto), dar a decis să îşi doneze podoaba capilară cu ocazia unei acţiuni caritabile de strângere de fonduri pentru bolnavii de cancer.
Reunirea lotului U Trustul CRE a avut loc la 1 august. S-a efectuat vizita medicală şi au început antrenamentele. De sâmbătă, 11 august, şi până pe 19, echipa va merge undeva la 50km de Cluj în cantonament montan.

Apoi, în 21 august se va face deplasarea la Debrecen, unde se vor incepe şi meciurile de verificare în cadrul unui mini-turneu.

La începutul lunii octombrie în Cluj-Napoca se va organiza memorialul “Nicolae Martin”. Campionatul va debuta pe 20 octombrie, când U Trustul CRE va primi vizita celor de la BC Teleorman Alexandria, când se aşteaptă ca publicul clujean să le fie alaturi în număr cât mai mare.

Pentru sezonul 2007-2008 al campionatului Diviziei A, formaţia clujeană are ca obiectiv clasarea pe unul din locurile 3-4, iar in ediţia de campionat 2008-2009, se doreşte calificarea în finală.

7 August 2007 / Dan Duma